Una dintre formele sub care se manifestă comportamentul toxic într-o relație de cuplu este verificarea mesajelor din telefonul partenerei/partenerului, fără acordul său. Dincolo de discuțiile de natură psihologică pe marginea acestui subiect, din perspectivă juridică, fapta de a verifica sau controla mesajele partenerului de cuplu, fără consimțământul prealabil al acestuia, este una penală.
În concret, această faptă este prevăzută în articolul 302 din Codul penal sub denumirea de violarea secretului corespondenței și constă în următoarele:
- deschiderea, sustragerea, distrugerea sau reținerea, fără drept, a unei corespondențe adresate altuia, precum și divulgarea fără drept a conținutului unei asemenea corespondențe, chiar atunci când aceasta a fost trimisă deschisă ori a fost deschisă din greșeală;
- interceptarea, fără drept, a unei convorbiri sau a unei comunicări efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicații;
- divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, către o altă persoană sau către public, fără drept, a conținutului unei convorbiri sau comunicări interceptate, chiar în cazul în care făptuitorul a luat cunoștință de aceasta din greșeală sau din întâmplare;
- deținerea sau confecționarea, fără drept, de mijloace specifice de interceptare ori de înregistrare a comunicațiilor.
Astfel, nu numai verificarea mesajelor unei alte persoane poate avea tentă penală, ci și deținerea sau confecționarea unor mijloace specifice de interceptare sau înregistrare a mesajelor (fie ele scrise ori vocale).
În acest context, atragem atenția asupra ilegalității utilizării acelor programe sau aplicații care clonează conținutul telefonului unei alte persoane și care astfel este supravegheată în timp real, fără acordul (consimțământul) său.
Este important de știut că specificul relațiilor de cuplu nu sunt îndeajuns pentru a înlătura caracterul penal al faptelor enumerate mai sus.
Așadar, fapta de violare a secretului corespondenței își menține caracterul penal chiar dacă este săvârșită de un membru de familie, de un prieten foarte bun, de partenerul de viață, de unul dintre soți sau de o persoană cu totul străină, iar dacă autorul faptei este un funcționar public care are obligația legală de a respecta secretul profesional și confidențialitatea informațiilor la care are acces, atunci vorbim despre o agravantă.
Nu în ultimul rând, menționăm că faptele descrise mai sus nu constituie infracțiuni în următoarele două ipoteze:
- dacă făptuitorul surprinde săvârșirea unei infracțiuni sau contribuie la dovedirea săvârșirii unei infracțiuni;
- dacă surprinde fapte de interes public, care au semnificație pentru viața comunității și a căror divulgare prezintă avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs persoanei vătămate.
Totodată, atragem atenția că în funcție de elementul material concret al faptei, pedepsele pot varia, ajungând până la 5 ani de închisoare.
Prin urmare, dacă suspectezi că ești victima unei astfel de infracțiuni, este recomandat să apelezi la serviciile specializate ale unui avocat, care va fi în măsură să îți ofere sfaturile juridice necesare pentru a lua cea mai bună decizie pentru tine.
Ce părere ai despre acest articol?
Lasă-ne un comentariu!